Minunile bugetului

Mulți oameni cu care stau de vorbă consideră bugetul personal o chestiune plictisitoare, prea multă bătaie de cap pentru construire și de cele mai multe ori, inutilă.

Din păcate, ne obișnuim să-i judecăm și criticăm pe politicieni vis-a-vis de bugetele alocate diferitelor proiecte pentru dezvoltarea țării, dar uităm să ne uităm în ograda proprie. Uităm să ne facem o auto-critică și din punct de vedere financiar nu doar personal (relație, familie, prieteni) sau profesional (carieră, dezvoltare, loc de muncă).

Unii dintre noi, fie nu știm ce este, ce inseamna, cât este de important, fie nu știm să-l construim în așa fel încât să fie sustenabil.

Cu siguranță mulți dintre noi simtim presiunile vieții de zi cu zi, care ne îndeamnă – conștient sau inconștient - să ne trasăm niște standarde de viață și un anumit nivel de trai.

Putem fi de acord că nivelul de trai nu este dat numai de contextul social-economic al țării ci și de atitudinea noastră față de bani și mai ales de timpul petrecut pentru a obține acești bani.

Fie că ne place sau nu, bugetul, sau oglinda veniturilor și cheltuielilor, este cel care ne arată cat de confortabil trăim și care este atitudinea noastră față de bani.

Ne dorim să trăim fără stresul de a ne gândi mereu pe ce am cheltuit banii și de multe ori considerăm ca nu prea avem ce buget să construim căci bugetul ne este dat de salariul pe care-l avem. Atâta timp cât acesta este fix = acesta mi-e bugetul.

Părerea mea este că lucrurile nu stau chiar așa, pentru că din absenta, în primul rând a unei evidente de cheltuieli nu putem extrage ce anume ne este necesar și ce ne este optional, iar de aici  mai departe să ne determinam confortul financiar și nivelul de trai.

Mulți dintre noi considerăm că avem venturi prea mici, fie față de standardul de viață pe care ni-l dorim, fie față de timpul pe care îl petrecem obținând acel venit, dar aici e o discuție mai lungă pentru care propun un material separat.

Până ajungem la nivelul la care banii lucrează pentru noi, așa cum ne convinge Kiyosaki că este cel mai plăcut, suntem noi cei care muncim pentru bani.

În acest context, iată câteva elemente care ne pot ajuta să constuim un buget personal, de familie, de pensionare, de finanțare a propriului proiect, hobby sau propriei afaceri, care să ne fie de folos atunci când ne planificăm viitorul financiar – indiferent că e vorba de urmăroarea lună, an sau decadă.    

Monitorizarea cheltuielilor – stabilirea obiceiurilor de a cheltui

Dacă știm deja care ne este venitul lunar nu ne rămâne decât să clarificăm care ne sunt și cheltuielile.

Încercăm să ținem evidenta cheltuielilor mai amănunțit (diferenta stă in detalii!) a tuturor cheltuielilor pe care le facem într-o lună. Deși este o evidență lunară, cred că e bine să monitorizăm cheltuielile pentru 2-3 luni, tocmai pentru a fi siguri că acoperim cât mai multe perioade ”neprevăzute” dar care știm că se întîmplă: cum ar fi concedii, sărbători, o răceală, zile de naștere/onomastice, cumpărături de sezon etc.

Atenție – pentru oglindirea cât mai fidelă a comportamentului, este important să nu ne autosugestionăm să cheltuim altfel decât de obicei. Atunci când ne știm monitorizati, multi dintre noi avem tendința de a ne abține de la anumite porniri. Sugestia mea este să evităm orice constrângere imaginară tocmai pentru a putea obține o imagine cât mai clară a comportamentului nostru.

Recomand crearea unei liste cu toate cheltuielile avute pe parcursul lunii. Sigur că e mai ușor să reconstruim traseul banilor dacă păstrăm chitanțe, bonurile fiscale, extrase de cont de la bancă și ne facem notițe pentru orice alte cheltuieli pentru care nu am primit dovada plății.

Nu uitati că și banii pe care îi facem cadou (prietenilor, iubiților, copiilor) sunt tot o cheltuială de care trebuie să ținem cont, mai ales dacă o facem frecvent.

După ce avem suficient material ca să putem trage concluziile despre chletuielile noastre, cred că e util să le împărțim pe categorii.

Prima dată aș vrea să văd în ce direcții mi se duc cei mai mulți bani, așadar îmi separ lista în cheltuieli de întretinere (chirie sau credit pentru locuință, facturi de utilități), mâncare, îmbrăcăminte, distracție, copii (sau rude, prieteni, partener de viață), sănătate (spitalizare, medicație, tratamente, întretinere corporală, sală de fitness), cosmetice (creme, solar, coafor/frizer etc), cadouri, hobby, animale de casă, cheltuieli cu mașina (sau transportul in general, leasing, combustibil, asigurări, mentenanță, service), alte credite (la cardurile de cumpărături etc), amenajări, vicii (fumat, băut etc) și orice altceva.

Acum putem vedea care sunt categoriile care ne cheltuiesc cei mai multi bani.

În al doilea rând, este important să facem diferența între tipurile de cheltuieli. Fiecare dintre noi avem o serie de cheltuieli care ne sunt fixe și/sau necesare/obligatorii, cum este spre exemplu întreținerea, mâncarea, îmbrăcămintea, anumite asigurări, medicația.

Celelalte cheltuieli intră în categoria de cheltuieli opționale pe care, fie le avem o anumită perioadă de timp, de regulă scurtă, fie cheltuieli pentru lucruri de care nu avem nepărat nevoie (de exemplu bilete la teatru, masă la restaurant, călătorii în concedii etc.).

Desigur unele cheltuieli pot fi dezbătute între necesare și optionale și aici intervine mai mult dorința noastră de a ne trasa un anumit standard, dar tineți minte, doar pentru că ai opțiunea sau posibilitatea să cheltui bani pe un anumit lucru, nu înseamnă neapărat că este și o idee bună.

Deja suntem în momentul în care incepem să ne simțim vinovați pentru anumite cheltuieli făcute și oarecum frustrați pentru că în același timp ne simtim restrictionați de la proprii bani. Totodată, putem identifica și care au fost cheltuielile făcute din impuls și ne putem da seama dacă a meritat cheltuiala. Oricum, acesta este momentul în care indetificăm ce anume trebuie îmbunătătțit la comportamentul nostru financiar.

Planul

Odată ce am reușit să obținem o imagine fidelă a comportamentului nostru financiar putem începe să ne facem un plan.

De multe ori oamenii cu are stau de vorbă au două concluzii: fie trebuie să taie din cheltuieli, fie trebuie să genereze un venit mai mare pentru a putea acoperi cheltuielile de mentinere a stilului de viață de până acum și îndeplinirea obiectivelor din planul financiar.

În general oamenii care vor sa facă un plan financiar sunt cei care doresc o schimbare majoră în viitorul apropiat – ori achiziționarea unei locuințe, ori creșterea sumelor din economii, achiziționarea unui autoturism, renovare, economii pentru creșterea sau școala copilului, un plan de pensionare mai bun, bugetarea unui proiect propriu etc.

Unii sunt în pozitia de a fi capabili să schimbe jobul și să aibe un venit mai mare fără să fie nevoie să taie din cheltuilelie de până acum. Cred că asta face subiectul altui articol care ar trebui documentat pe carieră și dezvoltare sau chiar investiții – probabil va urma.

Ceilalți dintre noi care sunt mai putin flexibili cu schimbarea locului de muncă, au varianta de a reduce și redirecționa cheltuilelie pentru a putea îndeplini obiectivele trasate în planul financiar.

Aici este momentul în care ne propunem modificarea cheltuielilor, ne trasăm obiectivele și ne stabilim bugetul în așa fel în cât acestea să fie realiste și realizabile.

Direcționarea cheltuielilor

Așa cum am spus la începutul materialului, cel mai comun termen asociat cu bugetul este Statul – probabil pentru că auzim dezbateri și critici la ceea ce înseamnă planificarea Bugetului de Stat și implementarea acelui plan. Dar, termenul este frecvent auzit și în contextul bugetelor pentru proiecte, bugete de dezvolatre, bugete de salarii, bugete de finanțare a business-urilor, bugete de vacanță etc. Practic, ne gândim la buget ca la o estimare a veniturilor și cheltuielilor pentru o anumită perioadă de timp.

În acest context, direcționarea cheltuielilor aș prefera să o fac mai degrabă ca o estimare a ceea ce urmează să am ca și venit și o estimare a ceea ce imi doresc să am ca și cheltuieli, considerând binențeles cele două categorii: necesare și opționale.

Acum, de multe ori avem impresia că tăierea unor cheltuieli va creste costul in altă categorie, totuși înclin spre o analiză mai focusată și cât se poate de sinceră.

Am citit un exemplu cum un cuplu a descoperit la o analiză similară că foarte multi bani erau cheltuiti pe a lua masa în oraș, desigur este comod, însă suma a fost surprinzător de mare față de așteptări. Atunci când au redirecționat cheltuilelie și-au propus să gătească mai mult acasă, așadar categoria cheltuielilor cu cumpărăturile a crescut, dar nu suficient cât să anuleze câștigul de nu mai mânca în oraș atât de des.

Eu, un alt exemplu  – plătesc 19 lire să-mi fac unghiile cu gel o dată pe lună. Binențeles că e mai ieftină o manichiură clasică, undeva la 3-5 lire, dacă e să socotim prețul pe ședință, în schimb frecvența cu care ar trebui să-mi reînnoiesc manichiura ar fi cel puțin săptămânal. Probabil la 5 lire x 4 săptămâni diferenta dintre 20 si 19 nu este asa de mare, dar unde mai punem timpul petrecut pentru tot procesul ăsta, trasportul de la/ la salon, programare, stat la coadă etc etc? Sau dacă mi-aș face unghiile acasă? Păi, probabil calitatea și precizia nu ar fi așa de bune, ar trebui să investesc bani în mai multe culori, care se degradează și expiră mai repede decât reușesc eu să le foloses eficient, pe lângă culori, trebuie să investesc intr-o trusă de ustensile de calitate, apoi să investesc și în solutii de curățare-întreținere a ustensilelor (dezinfectanti etc) + acetonă pentru îndepărtarea culorilor + alte soluții de tratare a unghiilor și cuticulelor. Așadar, pentru mine e mai ieftină o manichiură de 19 lire pe lună, care îmi păstreză forma, culoarea și rezistenta unghiilor toată luna, decât cealaltă variantă care mă obosește numai când mă gândesc la ea.

Genul acesta de ”analiză” specific pe tipul de cheltuială și alternativa pentru ea poate fi aplicată în oricare dintre cheltuielile optionale.

Totuși, mai e un element pe care eu îl iau în considerare de fiecare dată când sunt indecisă despre o cheltuială. Mereu îmi pun întrebarea: Merită cheltuiala?

Merită cheltuiala?

Nu mă aștept la nimeni să urmeze cu sfințenie planul financiar sau să respecte bugetul 100%. E aproape imposibil mai ales pentru faptul că se întâmpl atâtea lucruri pe parcursul unei luni, darămite a unui an.

Ori suntem bombardați de oferte și tot felul de oportunităși cărora ne este greu spre imposibil să le rezistămm ori intervine o nevoie care trebuie satisfăcută. Mă gândesc la orice de la accident rutier la serbarea copilului, costum de Halloween, boală gravă în familie, dentist, nunți/botezuri, mașina de spălat rufe cedează etc.

În afara pierderii venitului, accident sau boli grave, nu cred că este vreun factor ce poate afecta iremediabil planul financiar sau bugetul.  Totuși, mereu ne găsim urgentați de vreo ofertă care expiră în 3 ore și 47 minute sau poate pantofii aceia sunt neaparat necesari, dintr-o dată, la toate tinutele din dulap.

De aceea eu mereu mă întreb – de multe ori chiar când sunt cu banii în mână să plătesc pentru escapada bugetară – Chiar am nevoie de asta? Ce făceam dacă nu aveam banii ăștia în mână acum? Ce fac dacă intr-adevăr apare ceva urgent și am nevoie de bani? Ce se întâmplă dacă se deteriorează mai repede decât așteptat? Ce se întâmplă dacă îl pun înapoi în raft și plec? Cum îmi afectează bugetul – cu ce va trebui să compensez la buget ca să acopăr suma asta? Care este beneficiul direct și imediat pentru cheltuiala asta? Merită cheltuiala?

Altfel spus, port mereu o discuție interioară în care fac lobby pentru ambele părți, uneori câștigă rațiunea, matematica, bugetul, planul, alteori câștigă impulsul, dorința, reclama, trendul.

Totuși, nu e un capăt de lume dacă nu ne iese 100% bugetul pe lună, uneori e cheltuielile sunt mai mici, alteori mai mari. Să nu uităm că totuși, bugetul este o estimare.

Cu toate că încurajez și apreciez o disciplină financiară, milităria la buget duce spre eșec. Trebuie să ne permitem mici escapade și trebuie să conștientizăm că noi suntem o sumă de variabile odată cu tot ceea ce ne înconjoară. Deci, mici ajustări la buget sunt firești.

În concluzie, acestea sunt câteva elemente care ne ajută să constuim un buget pentru planul financiar: stabilirea venitului constant, monitorizare cheltuieli, plan financiar cu obiective clare si pentru o perioadă determinată, direcționarea corectă a cheltuielilor, adjustare periodică a bugetului.

Bugetul ne este util atunci când ne facem planuri de viitor și vrem să ne atingem obiectivele într-un timp dat. Este mai ușor de construit decât pare mai ales dacă îl formăm bazati pe o oglindă nedistorsionată a comportamentului nostru financiar.

Structura și elemente din acest material au fost inspirate din: Ash Toumayants – articol publicat pe Investopedia 24 Aprilie 2017 cu titlul ”How to Create A budget (Even if You Hate Budgets)”.

Sursa foto:  https://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiTxt7k1vXTAhXsC8AKHQcoCyQQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.qeemat.com%2Fhow-to-manage-budget-in-tough-economic-times%2F&psig=AFQjCNGS4eIMEbS5PixWimsR2POHt5i6fw&ust=1495067533519537